Principala cauza a handicapului

Principala cauza a handicapului

Principala cauza a handicapului dup? accidente vasculare cerebrale, оn

majoritatea cazurilor o constituie hemiplegia. Aceasta necesit? un accent

deosebit asupra m?surilor de recuperare neuromotorie. Termenul “recuperare”

sau “reabilitare” expune complexitatea eforturilor оn domenii medicale,

fizice, psihologice, pedagogice, sociale, profesionale care au drept scop

evitarea invalidiz?rii bolnavului ?i reоntoarcerea lui la un mod de via??

normal. Se cunosc trei nivele ale reabilit?rii, atingerea c?rora au loc

prin diferite mecanisme.

I nivel. Restabilirea

Scopul acesteia este de a atinge acela? efect a sistemei, оn acea?

componen??, care puteau fi temporar dezorganiza?i sub influen?a diferitor

factori.

Restabilirea are loc atunci cоnd nu au murit to?i neuronii, iar focarul

const? din elemente intacte. Inhibi?ia de protec?ie fiind o m?sur?

fiziologic? uneori cap?t? caracter patologic, durоnd timp оndelungat ?i

f?cоnd imposibile restabilirea func?iilor. Deaceea uneori o hemiplegie

poate dura mult timp, leziunea neuronal? fiind minimal?. M?surile medicale

trebuie оntreprinse anume la acest nivel, pentru a dezinhiba elementele

nervoase ?i stimularea lor ?i aceasta se poate ob?ine prin aplicarea

gimnasticii curative, masajului, fizioprocedurilor.

Acest nivel se ob?ine оn primele 6 luni dup? accidentul vasculr cerebral.

II nivel. Compensa?ia

La alterarea unei func?ii a sistemului, func?ia structurii lezate o

оndepline?te alta ce nu a fost traumatizat?.

Scoar?a cerebral? reac?ioneaz? orice modific?ri dintre organism ?i mediul

extern. La analiza impulsurilor noi ce vin оn cortex dup? lezarea

analizatorului motor, оn ea se formeaz? noi centre responsabili de

indeplinirea func?iei.

Mecanismul ce permite s? atingem nivelul compensa?iei оl prezint?

reorganizarea compensatorie, includerea оn оndeplinirea func?iilor

sistemelor cerebrale care оnainte nu le оndeplineau. Dar la acest nivel nu

se atinge o restabilire complet? a func?iilor, mi?c?rile sоnt schimbate, cu

defect.

III nivel. Readapterea, adaptarea c?tre defect.

Оn prezen?a unui defect evident, cu leziune neuronal? masiv? lipse?te

posibilitatea compens?rii din cauza afect?rii difuze a cortexului. La

pacient gradul handicapului va fi evident ?i persistent.

Scopul acestui nivel va fi de a оnv??a bolnavul c?tre auto deservire.

Se cunosc dou? tipuri de reabilitare:

1. sta?ionar?

2. de ambulator

Etapa de sta?ionar prevede acordarea paturilor pentru reabilitarea оn

sec?iile de neurologie, formarea unei sec?ii de reabilitarea pentru

tratarea bolnavilor оn perioada subacut?, sta?ionare de reabilitare de zi.

Оn ultimi ani оn toate ??rile este tendin?a de a mic?ora durata

reabilit?rii оn sta?ionar ?i a o transfera la etapa de ambulator. Cea mai

fregvent? form? de organizare a procesului de reabilitare este cea de

brigad?. Speciali?tii de baz? a brig?zii sоnt:

1. cinetoterapeuticul

2. fizioterapeuticul

3. psiholog medical

4. psihoterapiutul

5. lucr?tor al sferei sociale

6. logoped

7. neuropsiholog

8. lucr?tor оn sfera muncii.

Оn fruntea brig?zii se afl? neurologul cea trecut specializarea оn

reabilitarea medical?.

M?surile de baz? a reabilit?rii sоnt:

1. Cinetoterapia

2. Psihoterapia

3. Restabilirea func?iilor corticale superioare

4. Terapia prin munc?

5. Tratamentul medicamentos

6. Fizioterapia

Perioada acut?, durata ei, este determinat? regresul procesului de

dislocare ?i edem cerebral. Оn ictus hemoragic durata 1,5 – 6 s?pt. Оn

ictus iscemic 1 –4 s?pt.

Оn aceasta perioad? se оntreprind m?suri pentru a salva via?a pacientului

?i a stabiliza func?iile vitale.

M?surile de recuperare se оncep cоt mai precoce, dar dup? stabilizarea

bolnavului. Reabilitarea pasiv? ce include cinetoterapia, masajul,

gimnastica pasiv?, respiratorie se оncepe din primele zile.

Reabilitarea activ? este strict individual? ?i depinde de caracterul

infarctului.

Reabilitarea pasiv?

Cinetoterapia - se оndepline?te sub form? de gimnastic? curativ?,

elementele c?reia sоnt:

1. pozi?iile anumite

2. mi?c?rile pasive

3. gimnastica respiratorie

4. privirea fixat? ?i motilitatea ocular?

5. masajul

Trebuia de ?inut cont de cre?terea treptat? a activit??ilor ?i

preоntоmpinarea oboselii.

Tratarea prin pozi?ii de gimnastica pasiv? se оncepe оn:

. ictus ischemic – la 2-4 zi

. ictus hemoragic – la 6-8 zi оn condi?ii de hemodinamic? stabil?

(cifrele TA- lucr?toare, FR- 18-19`, pulsul ritmic.)

I.Tratarea prin pozi?ie

Dezvoltarea contracturii hemiplegice cu poza Vernike-Man apare la aflarea

оndelungat? a membrilor paretice оntr-o pozi?ie – aferenta?ia permanent? de

la mu?chi duc la formarea оn SNC a unor focare sta?ionare de excita?ie.

Exist? diferite scheme de aranjare a membrilor paretice pentru prevenirea

apari?iei contracturilor.

Schema I (dup? Tcaceva)

Alterarea periodic? a pozi?iei membrelor оn pozi?ia bolnavului pe spate

?i pe o parte.

Pozi?ia pe spate (des. 1-4) invers? pozi?iei Vernike-Man. Mоna paretic?

se aranjeaz? pe o pernu?? ca toat? mоna ?i centura scapular? s? ie la un

nivel pe suprafa?a orizontal?. Apoi mоna se aduce lateral pоn? la un unghi

de 90 є (la dureri se face lent), se оndreapt? ?i se supineaz?. Mоna

оntins? s? fixeaz? cu langeta, iar pe um?r se pune un s?cule? cu n?sip.

Picorul paretic se flecteaz? оn articula?ia genunchiului sub un unghi de 15-

20є ( se pune un rulon sub genunchi), planta s? flexeaz? sub un unghi de

90є ?i se men?ine a?a fixat? de pat.

Pozi?ia pe partea s?n?toas?.(des.4.2.)

Membrele paretice ocup? o pozi?ie flectat?.

Mоna se flecteaz? оn articula?ia um?rului ?i cotului, se pun pe o pernu??,

piciorul se flexeaz? оn articula?ia coxofemural?, genunchiului ?i

talocrural?, se aranjeaz? pe alt? pern?. Dac? tonusul muscular nu s-a

m?rit, pozi?ia pe spate ?i pe o parte se altereaz? la fiecare 1,5-2 ore,

iar pe partea s?n?toas? 30-50 min.

Schema II(dup? J. Vontighem 19919)

Alterarea pozi?iilor pe spate, partea s?n?toas? ?i partea bolnav?.

I. Pozi?ia pe spat (des. 4.3.)

Capul pe pern?, gоtul flectat, umerii se sus?in cu perna. Mоna paretic? se

aranjeaz? pe pern? la distan?? de la corp, оndreptat? оn articula?ia

cotului ?i mоinei, degetele оntinse. Coapsa paretic? este оn extensie ?i

pus? pe pern?.

II. Pozi?ia pe partea paretic? (des. 4.4.)

Capul se stabilizeaz? оn pozi?ia comod?, trunchiul pu?in оntors ?i se

men?ine din spate ?i picioare cu perne.

Coapsa piciorului paretic se aranjeaz? оn extensie, articula?ia

genunchiului оn flexie u?oar?. Mоna paretic? s? оntinde pe pern?. Mоna

s?n?toas? se aranjeaz? pe pern? sau pe corp. Piciorul s?n?tos – pozi?ie pe

pern? u?or flectat оn articula?ia genunchiului ?i cocsofemoral?.

III Pozi?ie pe partea s?n?toas? (des. 4.5.)

Capul ocup? o pozi?ie pe o linie cu trunchiul, trunchiul u?or flectat

anterior. Mоna paretic? se aranjeaz? pe pern?, flectat? оn articula?ie

um?rului sub un unghi de 90є ?i оntins?.

Piciorul paretic u?or flectat оn articula?ia coxofemoral? ?i artiula?ia

genunchiului, gamba ?i planta sоnt plasate pe pern?.

Mоn? s?n?toas? ocup? o pozi?ia comod?. Piciorul s?n?tos se aranjeaz? оn