Toma Cerba

Toma Cerba

T O M A C I O R B ?

Оn ?ara noastr? se bucur? de profund respect nu numai oamenii

remarcabili contemporani, dar ?i activi?tii progresi?ti din trecut, care au

adus ?tiin?ei ?i culturii un mare prinos.

Printre oamenii celebri ai rubricii noastre numele medicului umanist

Toma Corb? ocup? dup? merit un loc de onoare.

Dup? absolvirea оn anul 1893 a facult??ii de medicin? de la

Universitatea din Chiev, T. Corb? se оntoarce оn ora?ul s?u natal unde о?i

оncepe activitatea de medic- sanitar. Оn?elegоnd foarte bine dependen?a

direct? a bolilor de medicul cocial, T. Ciorb? a f?cut tot ce a fost cu

putin?? pentru a ridica nivelul culturii sanitare a ora?ului, mai ales a

cartierlor lui s?race, unde dоntuiau diferite boli infec?ioase ?i de copii.

Meritul deosebit al lui T. Ciorb? const? оn sfor??rile lui insistente,

pe care depunia pentru a ob?ine deschiderea unui spital de boli

infec?ioase. Numai energia nesecat? l-a ajutat pe vestitul medic s?

organizeze un astfel de spital ?i s?-l оnzestreze conform cerin?ilor

timpului. Оnfruntоnd mereu rezisten?a autorezisten?a auorit??ilor ?i a

medicilor particulari, оn mоnile c?rora se afla aproape toate asisten?a

medical?, doctorul Ciorb? ob?inea cu mare greu aloc?ri pentru amenajaea

spitalului ?i pentru medicamente, din care el le cump?ra pe acestea din

urm? din propriile sale mijloace destul de lumitate.

Doctorul Toma Ciorb? tr?ia modest, nu lua de la s?raci plat? pentru

ajutorul medical. Deseori el le d?dea pacien?ilor nevoia?i bani pentru

medicamente, оi ajuta cu lemne de foc, astfel u?urоndu-le оntrucоtva

existen?a.

Toma Feodosevici pe bun? dreptate ?i-a cо?tigat renumele de “doctor

m?rinimos” оn sensul deplin al no?iunii, deoarece el vedea оn pacient omul

c?ruia trebuia cu orice pre? s? i se dee ajutor medical, dar nici de cum o

surs? de venituri. Оns? nu numai prin acasta ?i-a cо?tigat el reputa?ia. El

a fost ?i un str?lucit medic-clinician, a c?rui experien?? ?i cuno?tin?e

erau оnalt apricieate nu numai de colejii s?i de la spital, dar ?i de

medicii ora?ului Chisin?u ?i ai оntregului ?inut al Basarabiei. Toma

Feodosievici era bine mai multe ori i s-a propus se lucreze. Оns? el n-a

vrut s?-?i p?r?seasc? ora?ul natal.

De-a lungul ve?ii sale zbucumate doctorul T. Ciorb? a adus o lupt?

continu? pentru оnlenirea soartei bolnavilor. ?i ce n-ar fi f?ut el: trata

sau consulta bolnavi, organiza campanii de vacvinare sau ?inea conferin?e,

о?i aducea aportul la deschiderea unor noi spitale sau preg?tea cadre

medicale – toate le оndeplinea cu оndemоnare, bucuros de faptul, c? face un

lucru necesar ?i de folos.

Drumul lui a fost anevoios. El a avut bucurii ?i nereu?ite, speran?e ?i

necazuri, оns? оntotdeauna visul i-a fost lsat de viitorul luminos al

poporului s?u.

?i viitorul acests a devenit realitate numai dup? realipirea Basarabiei

la Rusia.

Cоt nou aduce оn via?a noastr? fiecare zi. Cоte realiz?ri minunate avem

noi оn toate domeniile economiei na?ionale ?i оn sfera culturii ! Dar cum s-

a schimbat starea ocrotirii s?n?t??ii la noi оn republic? ! Ast?zi оn

Moldova nu exist? nici o localitate, nici un col?i?or, unde n-ar exista

institu?ii de tratament ?i profilaxie sau n-am avea lucr?tori medicali. La

noi muncesc cu оnsufle?ire mul?i medici- savan?i, func?ioneaz? diferite

institu?ii de оnv???mоnt medical, clinici de prima clas?. Dar au fost alte

vremuri odinioar?. Оmi amintesc de anii dup? r?zboi: ruine, epidemii,

mo?tenite de la regimul mo?ieresc-romоn; оmi amintesc cu groaz? de fe?ele

chinuite, ?in minte bine aceste lucruri, pentu c? le-am v?zut cu ocii mei.

Pentru c? eu am participat personal la lichidare consecin?elor sanitare ale

r?zboiului.

?n scurt timp noi am licidat aceste consecin?e ?i am ob?inut o mare

victorie оn domeniul ocrotirii s?n?t??ii poporului moldovenes. ?i aceast?

victorie a putut fi ob?inut? numai mul?umit? ajutorului efcient ?i

neprecupe?it, pe care ne l-a acordat partidul, guvernul, toate popoarele

sovetice fr??e?ti.

Оn prezent, cоnd facem minunatul bilan? al luptei pentru acrotirea

s?n?t??ii poporului, trebuie s? ne amintim ?i de veterinarii, care nu sоnt

ast?zi cu noi, dar care au tr?it ?i au luptat cu jertfire de sine pentru

combaterea bolilor оn condi?ii grele ale realit??ii burgheze.Nu putem s?nu

ne amintim ?i de concet??ianul nostruvestit –doctorul Toma Ciorb?.

Omul acesta, izolat оn lumea burghez? plin? de nedreptate ?i

violen??,asuprire na?ional? ?i exploatare, duce o lupt? neobosit? cu

nenorocirea ?i bolile oamenilor simpli, muncea cu jertfire de sine ?i era

foarte cinstit.Calita?ile оnalte ale doctorului Ciorb? ne impun un adоnc

respect fa?? de el ?i fac ca numele lui s? se bucure deo mare populartate.

Cartea de fa??, stimate cititor, este un omagiu cuvenit b?rb??iei ?i

umanismului acestui om.E un omagiu, meritat ?i de al?i activi?ti оn

medicin?, care оn anii grei de r?sp?ndire axcesiv? a bolilor sociale ?i

infec?ioas? ?i-au p?strat spiritul de оncredere оn victoria ra?iunii

omene?ti ?i au dus o lupt? eroic? pentru u?urarea suferin?ilor omene?ti.

Оn catre sоnt glorificate numele acelor care au p?strat cu sfin?enie ?i

a transmis genera?iei um?toare cele mai bune tradicii ale medicinii

na?ionale ob?ite?ti.

Acast? carte este destinat? mun?ii ?i inimii tinerilor medici,

viitorilor medici, care p??esc sau vor p??i оn rоndurile lupt?torilor

pentru fericirea oamenilor muncii. Ea apeleaz? la con?tiin?a noastr? s?

p?streze cu sfin?inie s? p?zeasc? cu fermitate prezentul ei ?i al nostru.

La 15 eanuarie 1864 оn familia ?tabsc?pitanuli din regimentul de

infanterie “Lublin” Feodosii Ivanovici Ciorb?, оn vоrst? de treizeci ?i doi

de ani, s-a n?scut primul copil.

Feodsii Ivanovici se n?scut ?i el оn familia unui militar sadea – a

ober-ofi?erului Ivan Ciorb?, b??tina? din judi?ul Ananev, fosta gubernie

Herson,- ?i, desigur, porni pe urmele lui. Оn r?zboiul ruso-turic din anii

1853-1856 el era deja comandant iscusit. Petru distin?ie оn lupt? el a fost

decorat cu ordinul “Sf. Stanislav” ?i cu cоteva medalii de bronz.

Peste un an dup? c?s?torie, spre marea lui bucurie, Alexandra

Sergheevna Zapolscaia-Unias, acum Ciorb?, о-a ?scut un fecor, pe care l-au

botezat оn luna februarie la biserica “Sf. George” din Chi?in?u, dоndu-i

numele Toma оn cinstea na?ului acestuia Toma Tomovic.

Feodosii Ivanovici ?i Alexandra Sergeevna au оnceput s? duc? o via??

fericit?. La un an a ap?rut ?i al doilea feceor Egor, pe urm? Alexandra

Sergheevna a n?scut оnc? trei fiice: Zinovia (8 iulie 1866), Anastasia (28

iulie 1867) ?i Tatiana (20 octombrie 1870). ?i оn sfоr?it, оn ziua de 6

octombrie a anului 1873 se na?te ultimul feceor – Ion, viitor matematician

?i revolu?ionar.

Оn anul 1868 Feodosii Ivanovici cu familia sa se stabile?te pentru

totdeauna la Chi?in?u. Ceva mai tоrziu familia a strоns cu greu o mic? sume

de bani si a cump?rat o c?su?? ?i un lot de p?mоnt pe lоng? ea оn satul

Gr?tie?ti, оn apropierea ora?ului Chi?in?u ?i s-a mutaat acolo. Оns? bani

totuna nu aveau destui. Iat? de ce atunci cоnd a venit timpul ca Toma s? se

duc? la ?coal?, a ap?rut оntrebarea: de unde de g?sit bani s?-l оnve?e? I-a

scos de la ispas Sidor Rocovski, o rud? dep?rtat?, asesor la colegiu. El n-

avea copii ?i a hot?rоt s?-l ajute pe Toma s? fie dat la оnv???tur? la

liceul №1 de b?ie?i. Deacea S. Rocovscii a prezentat direc?iei liceului

urm?torul angajament: “La cererea mea de la 22 iulie a anului 1875 despre

оnscrierea nepotului meu Toma Ciorb? la liceul din Chi?in?u, am onoarea s?

anexez angajamentul meu de a-l asigura cu toate recuzitele ?colare ?i de a

pl?ti regulat taxa pentru dreptul la оnv??tur?. El va tr?i la mine оn

sectorul I al or. Chi?in?u, pe straa Caucazului, оn casa doamnei

Turjanscaia”.

Un rol deosebit оn democratezarea procesului de оnv???mоnt la liceu a

jucat vestitul activist al оnv???mоntului public Chiril Petrovici

Ianovschii, absolvent al Univerit??ii din Chiev, om progresist dup?

concep?iile sale. Iat? ce spunea mai tоrziu unul din renumi?ii medici

moldoveni M.B. Slu?chii оn amintirile sale despre studiile f?cutela liceu

оn anii 60: “Scopul lui (despre C.P. Ianovschii – E.P.): principal era s?

dezv?lue l noi cele mai bune instincte umane”. ?i mai departe: “Rejimul

?colar pe timpul lui Ianovschii afost uman la gradul superlativ. B?tea cu

varga ?i carcera, silirea elevilor se stee оn ginunchi erau excluse”

Deosebit de respendite era printre absolven?i profesia de medic. Iat?

de ce din rоndurile lor au contribuit la prosperarea medicinii noastre, au

jucat un rol deosebit оn dezvoltarea ?tiin?ei ?i ocrotirii s?nоt??ii.

Primii elevilor ani tat?l s?u оl mai ajuta, оl ajuta ?i unchiul Sidor;

mai tоrziu nici ajutorul acesta nu-l mai primea. Dup? absolvirea clasei a

treilea Toma era amenin?at s? fie exclus din liceu, fiindc? nu pl?tise taxa

pentru studii. L-a salvat оntоmplarea. A murit renumitul negustor A. Cufli,

care l?sase prin tetament 4000 ruble din veniturile sale pentru a fi

?mp?r?ite ca burs? la cо?iva elevi s?raci.

Prin hot?rirea consiliului de tutel? ?i a colegului оnv???torilor

aceste burse au fost acordate fra?ilor Gheorghe ?i Luca Durdufi, Dumitru

Gaponov ?i Toma Ciorb?. Acast? burs? era “colacul de slvare”, cu ajutorul

c?ruia el a reu?it s? termine cu succes liceul ?i s?-?i continue studiile

la universitate. Elevii men?iona?i mai sus continua s? primeasc? acast?

burs? fiind deja studen?i.

Toma оnv??a cu st?ruin??, citea mult, era harnic ?i insistent, sincer

?i principial. Calit??ile acestea au contribuit la crearea unei atitudini

anumite fa?? de via?? ?i de obliga?iile sale. Оn anul 1877 via?a

Chi?in?ului s-a оnviorat. Aici au оnceput s? soseasc? militari din

avangarda armatei ruse. Tat?l lui Toma a hot?rоt s? fac? ?i el ceva

deosebit, nec?tоnd la vоrst?: a dat cerere s? fie trecut din nou la

serviciu оn armata activ?.

Оn ora? erau contonate cоteva spitale militare, conduse de doctorii оn

medicin? I.V.Einhorn, A.N.Radzevici, I.O.Noreico, S.I.Chenig?a?. medicul

?ef al spitalului de gubernie V.P.Tveordohlebov organiza vizite medicale

sistematice оn sec?ii cu participarea medicilor sosi?i din alte p?r?i.

Sosirea marilor savan?i ?i medici N.I.Pirogov, S.P.Botchin,

N.V.Sclifosofschii, C.C.Raier la Chi?in?u a devinit un mare eviniment оn

via?a medical? a ora?ului.в

Timp de doi ani elevii liceului au urm?rit desf??urarea evenimentelor

din Balcani.

Оn anul 1885 оntr-un termen scurt de dou? s?pt?mоni T.Ciorb? a sus?inut

unsprezece examene ?i оmpreun? cu al?i treisprezece colegi de liceu a

primit atestat de maturitate.

Starea meterial? a familiei era foarte grea, mai ales c? trebuia de

pl?tit ?i taxa pentru studiile fratelui mai mic Ion.Toma ar fi vrut s?

оnve?e mai departe, оns? totul depindea de aceea dac? i se acorda sau nu

bursa din fondul lui A.Ciufli. dup? multe ?ov?eli colegiul pedagogic a

hot?rоt, оn sоr?it, s?-i acorde bursa. Problema unde s?-?i fac? studiile el

o rezolvase din timp. Pe atunci deja func?iona calea ferat? Chi?in?u –

Odesa, ?i el a hot?rоt s?-?i fac? studiile la facultatea de ?tiin?e

naturale a Universit??ii din Novorosiisk. Оns? toamna numele lui T.Ciorb?

figura оn listele studen?ilor facult??ii de medicin? a Universit??ii “Sf.

Vladimir” din Chiev.

Alegerea Universit??ii din Chiev pentru continuarea studiilor de c?tre

T.Ciorb? era legat?, probabil, de o tradi?ie veche, c?ci pоn? atunci оn

ora?ul de pe Nipru veneau mul?i originari din Moldova, care о?i f?ceau

studiile la academia Chievo-Bra?caea.

Condi?iile igienice extrem de rele ale ora??lui contribuie la apari?ia

epidemiilor. Au fost cazuri, cоnd cele trei clase inferioare aproape

jum?toate din num?rul de elevi lipseau de la lec?ii s?pt?mоni оntregi.

Via?a lui Toma aici, la universitate, se deosebea cu mult de via?a lui

de la liceu.

Abea peste cоteva luni T. Ciorb? a оnceput s? studieze оn sensul deplin

al cuvоntului obiectele de medicin?. El оnv??a cu pasiune, mai ales, c?

avea a?a profesori, оncоt orice ?coal? medical? l-ar fi invidiat.

Toma c?uta s? nu lipseasc? nici de la o lec?ie interesant?, mici de la

o conferin?? sau adunare studen?easc?.Dar continuarea studiilor a devenit

mai grea: starea material? a lui Toma s-a оnr?ut??it de tot.

Trebuie de reamintit c? pe atunci numai cinci-?ase procente din tot

num?rul studen?ilor erau asigura?i cu burs?.

Mijloacele agonisite de Toma оn timpul vacan?ei de var? оn urma

serviciului, pe care оl f?cea el оn diferite spitale de zemstv?, erau

insuficiente pentru a acoperi cheltuelile de оntre?inere.Deaceea el a fost

nevoit s?-?i оntrerup? studiile de cоteva ori.?i totu?i perseveren?a ?i

r?bdarea, ajutorul prietenilor i-au permis s?-?i termine studiile ?i s? dee

cu succes examenele de absolvire.Cоnd i se оmоna multa?teptata diplom? de

gradul I, el era sigur, c?-?i va consacra via?a combaterii infec?iilor, c?

inima ?i cuno?tin?ele sale apar?ineau poporului.

Sa terminat procesul de formare a tоn?rului Ciorb?. El se ?ntorce ?n

ora?ul natal Chi?in?u cu inten?iea ferm? s? ?nceap? o lupt? grea ?i de

lung? durat? pentru s?n?tatea oamenilor.

La sf?r?itul anului 1893 el a reu?it s? ob?in?o anumit? sum? de bani,

cu care a cump?rat din Var?ovia dou? etuve model Iung, dintre care una a

fost l?sat? pentru nevoile ora?ului, iar a doua a fost trimis? оn jude?ul

Orhei, unde ap?ruser? cazuri de holer?.

Cu toate greut??ile, doctorul T.Ciorb? a reu?it s? rezolve aceste

probleme оn doi ani.

Оn anul 1896 оn fa?a mul?imii, adunate la marginea dinspre Buiucani a

ora?ului, a fost inaugurat spitalul pentru infec?io?i. Acest spital era

construit dup? proectul ?i sub conducerea doctorului T. Ciorb?. Cinci

foi?oare separate, situate la o distan?? anumit? unul de altul, morga ?i

alte cl?diri aucziliare, f?cute frumos din piatr? ?i acoperite cu ?igl?

ro?ie, d?deau spitalului un aspect оncоnt?tor pe fondul verde?ii.

T. Ciorb? devine medic-?ef al spitalului, medic-curant, bacteriolog

prosector, econom, pedagog pentru tinerii lucr?tori medicali,tat? bun

pentru to?i bolnavii. Pe atunci doctorul T. Ciorb? devine deja om renumit,

cunoscut de to?i de la mic ?i pоn? la mare.Оn sfоr?it, a devenit o

realitate visul lui despre aceea c? “combaterea eficient? a epidemiilor va

fi posibil? numai atunci cоnd va fi unit? ac?iunea a dou? organiza?ii

diferite –curativ? ?i sanitar? ...”.